vineri, 13 mai 2011

TROC CU SUFLETE

La umbra unui pom din fața blocului
Cei doi copii vorbesc și se simt bine,
Ei încă nu au auzit de trocul sufletului,
Îl vor cunoaște însă, din nefericire...

Își spun că fiecare-nseamnă mult,
Că se iubesc și-așa va fi mereu
În viitor se vor uita demult,
Cu toate că le este foarte greu ...

Se pot preface sau se pot feri,
Pot încerca temeinic să se-ascundă,
Până la urmă vor descoperi
Că sufletul trebuie să îl vândă...

Deși cu toții ne ferim să recunoaștem
Că sufletul ne place să ni-l vindem,
Nu este vina nimănui că ne cunoaștem
Din interior dorința, și ne-o atingem...

Veți spune că nu e mereu așa,
Că sunt și oameni fericiți demult
Însă nu știți că și aceia,
Vănzarea sufletului-o au în gând...

Troc cu suflete se face,
Prostimea-ndurerată plânge,
Chiar dacă lumea se preface,
Cu toții îl avem în sânge...

Un comentariu: